Anuntul Vanatorului
Napii, cultura lor, o solutie ptr diminuarea pagubelor provocate de mistreti Imprimare Email
Vineri, 22 Martie 2013 19:39

Practica a dovedit si dovedeste c folosirea culturilor de napi n fondurile de vntoare asigur hrana necesar vnatului, evit migrarea dup hran si contribuie simtitor la diminuarea pagubelor produse de porcii mistreti n culturile agricole.
Prezentm mai jos principalele elemente privind cunoasterea si cultura napilor n fondurile de vntoare din luncile de cmpie si coline.
NAPUL PORCESC (Helianthus tuberosus I) plant erbacee, peren, geofit, prezent n cultura furajer, adeseori slbatic. n popor aceast plant este cunoscut sub numele de baraboi, cartoafe de iarn, cartofel, cartofi dulci, cartofi porcesti, flori galbene, mere de pmnt, morcovi porcesti, napi turcesti. n alte limbi apare sub denumirile: englez jerusalem artichoke; francez topinambur; german erdbirne; maghiar csicsoka, csoka; rus podsolnecinik.

Istoric. Planta este cunoscut n America de Nord nc din Antichitate, fiind cultivat de vechii indieni n zona statelor Ohio si Michigan. La descoperirea Americii s-a constatat c indienii din America de Nord cultivau napii ca plant alimentar. n Europa, napii au fost adusi la jumtatea anului 1497, mai nti n Franta de unde au trecut n Italia. La sfrsitul secolului XVII, napii erau cunoscuti n cea mai mare parte a Europei, cultivndu-se n grdin. Astzi prezint important ca plant furajer si n al doilea rnd ca plant tehnic alimentar. Cele mai mari suprafete cultivate se ntlnesc n Franta, Cehia, Slovacia, Ungaria, SUA etc. n Romnia, suprafata cultivat este destul de mic. Medicina popular a folosit tuberculii de napi, rasi sau copti si pisati, contra durerilor de gt si a amigdalitei.
Ecologie. Napii porcesti au o mare putere de adaptare la conditiile variate de clim si sol. Tuberculii suport temperaturi sczute pn la 300C sau chiar pn la 450C. Plantele tinere si cele mature suport fr pagube ngheturile timpurii sau trzii de 50C sau 60C. Arsitele de var nu le duneaz. Aceste plante au cerinte mari fat de umiditate, motiv pentru care prefer locurile cu suficient umezeal si pretentii mici fat de tipul de sol. Plantele vegeteaz foarte bine si dau cele mai mari recolte pe soluri luto-humoase de lunc, suficient de umede si afnate. Valorific bine si solurile usor nisipoase, chiar si nisipurile mobile. Napii nu suport terenurile grele si reci, fiind plante amfitolerante care accept solurile usor acide cu PH6 sau usor alcaline.
Descrierea speciei. Rdcini fibroase si rizomi tuberizati, care ptrund pn la 50-80 cm. Fiecare rdcin formeaz numeroase ramificatii secundare scurte pn la 5 cm. Stolonii formati din partea subteran a tulpinii dau nastere la tuberculi prin ngrosarea prtii terminale (foto 2). Tulpina erect, cilindric, usor brzdat n lung, aspru-proas, nalt de 1-3 m, ramificat n partea superioar. Frunzele lung petiolate cordat-ovate la baza tulpinii si ovat lanceolate, spre vrful ei, dintate, aspru-proase. Florile galbene (foto 3) adunate ntr-un calatidiu de 4-8 cm diametru. nflorirea n lunile septembrie-noiembrie. Polenizarea etomofil, fruct anchen lung de 5-6 mm cu pericarp pielos cenusiu cu puncte de culoare mai nchis.
Tehnologia culturii. Perenitatea napilor prin autonsmntare nu impune rotatie. Cultura rmne pe acelasi loc 10-15 ani. Pentru o cultur intensiv se poate practica rotatia, cu reducerea duratei de cultur la 2-5 ani. n situatia unei culturi de durat solul se fertilizeaz la nceput cu 20 t/ha gunoi de grajd.
Lucrrile solului. La nceputul toamnei se face o artur de 20-25 cm care se las peste iarn negrpat. Primvara nainte de plantare, suprafata arat din toamn se grpeaz sau se lucreaz cu cultivatorul.
Plantarea napilor. La plantare se folosesc tuberculi de mrime mijlocie, n greutate de 30-50 g. Plantarea se poate face toamna sau primvara. Plantarea de toamn este mult mai convenabil, ea mrind productia de tulpini cu 61%, iar cea de proteine brute cu 90%, dar productia de tuberculi scade cu 8,7%. Primvara, plantarea ncepe imediat ce se poate iesi la cmp. Distanta de plantare pe solurile fertile este de 80 cm ntre rnduri si 50 cm pe rnd. Pe solurile mijlocii distanta ntre rnduri va fi 70 cm si 50 cm pe rnd. Pe soluri srace distanta ntre rnduri va fi de 60 cm si 40 cm pe rnd. Toamna tuberculii se planteaz la 8-10 cm adncime, iar primvara la 4-6 cm n solurile compacte si la 6-8 cm n cele nisipoase.
Lucrrile de ngrijire. Tuberculii rsar dup 4-6 sptmni de la plantare. Pn la rsrire, solul se lucreaz cu grapa usoar sau manual pentru distrugerea buruienilor. Prima prasil se face dup completa rsrire, iar dup 2-3 sptmni urmeaz rritatul. Odat cu rritatul se face si rrirea lstarilor, lsndu-se la fiecare cuib cte doi lstari. Numrul mai mare de lstari mpiedic dezvoltarea tuberculilor.
Amplasarea culturilor de napi pe suprafetele de teren atribuite fondurilor de vntoare prin
contracte de arendare
1. n suprafetele ocupate de lucern-trifoi a cror durat n exploatare a depsit 5-7 ani se vor executa toamna arturi de desfundare la adncime de 30-35 cm, fr grpat sau discuit. Pe aceste terenuri, primvara, se vor executa 1-2 discuiri dup care se va trece la plantarea napilor. Plantarea napilor se va putea face n cuiburi sau rigole la distanta de 60-70 cm pe rnd si 40-50 cm ntre rnduri. La fiecare cuib se vor planta la adncimea de 4-8 cm (primvara-toamna) cte 3-4 tuberculi.
2. n suprafetele cultivate cu alte plante furajere se vor executa arturi la adncimea de 20-25 cm imediat dup recoltarea culturilor, dup care solul va fi discuit, putndu-se executa plantarea napilor n cuiburi sau rigole.
3. n suprafetele de teren ntelenite se vor executa arturi de var-toamn la adncimea de 25-30 cm si se vor lsa negrpate peste iarn. Lucrrile de plantare a napilor se vor putea executa primvara n cuiburi sau rigole.
n toate situatiile de cultur a napilor n fondurile de vntoare, imediat dup plantare se vor lua msuri de protejare a culturilor mpotriva mistretilor, constnd din mprejmuiri usoare din plas de srm pe bulumaci de lemn sau mprejmuiri cu mrcini. n primul an de cultur se pot executa 1-2 prasile manuale. Toamna se va verifica starea culturilor de napi putndu-se recolta tuberculii din 15-20% din cuiburile de napi pentru nfiintarea altor culturi.
ncepnd din al doilea an de cultur a napilor suprafetele vor putea fi puse la dispozitia vnatului n special a mistretilor. S-a constatat c rmturile porcilor mistreti ajut si contribuie la regenerarea napilor rmasi n sol.
Se retine faptul c aceste culturi de napi sunt benefice pentru mistreti si contribuie la eliminarea migrrilor dup hran si diminuarea pagubelor produse de acestia culturilor agricole.
Asociatiile de vntoare care vor nfiinta culturi de napi si vor asigura din cultura proprie tuberculii necesari pentru hrana mistretilor si totodat pentru plantarea altor suprafete ce pot fi cultivate n continuare si chiar pentru livrri de tuberculi.

 
 
Avize psihologice | Permise arma | www.eusuntoktuestiok.ro