Capriorul (Capreolus capreolus ) Imprimare
Marţi, 23 Iulie 2013 20:41

Capriorul (Capreolus capreolus )

 

 

 

Apariţia : Căpriorul este unul din speciile vînabile al continentului nostru ,cu un număr mare şi pe o intindere care acoperă toată Europa . Cu excepţia unor insule unde nu au avut posibilitate să se stabilească şi zonele cele mai nordice ,de la Suedia ,pînă la ţările Mediterane ,întîlnim prezenţa lor .Întîlnim căprioară şi în Asia dar acolo numele lui este Căpriorul Siberian ,respectiv Mangiurian .Se spune că ar fi o sub specie al celui din Europa .Întîlnim prezenţa Căpriorului în ţara noastră în zonele munte,deal şi cîmpie .În ani anteriori prezenţa lor se cam limita la zonele de munte ,iar cantitativ şi calitativ erau cu mult sub nivelul de azi .Fiind un vînat care trăia mai mult în pădure ,vegetaţia nu-ia saigurat acea varietate de plante ptr. hrana ideală.Însă după ani 1965 cînd a început agricultura intensivă ,mai multe famili de căpriori ,părăsind protecţia păduri au ocupat zone cu monoculturi unde condiţiile de alimentaţie erau mult mai bune .Înainte de colectivizare sistemul de gospodărire tip parcele erau foarte bune ptr. vînat mic ,dar cu toate că asigura hrană din belşug prezenta şi un factor de deranj . Proprietari cu familiile se deplasau mereu pe parcele ptr. a-i lucra şi duceau cu ei familia ,cîini ,care deranjau vînatul.Se pare că păsările nu erau afectate în asemenea măsură . Se presupune că acesta era cauza ptr. care populaţia de căpriori nu creştea .Însă după ce monoculturile acoperau ţara ,populaţia de Căpriori a arătat o creştere deosebită .Au început să apară Ţapi cu trofee ce a mişcat fantezia conduceri actuale ,văzînd în gospodărire o sursă de venit .Vînatul şi-a găsit hrană suficientă şi adăpost în sutele de hectare lucrate. În zilele noastre în zonele de şes întîlnim cele mai numeroase populaţi şi şi cu cele mai bune trofee.Cum zonele de şes au calitativ cele mai bune pămînturi ,din plantele crescute şi consumate de căpriori ,în organism ajung vitaminele şi acele elemenţi care sînt necesare ptr. funcţionarea unui organim perfect.
Apariţia : Masculul se numeşte Ţap, femela căprioară,(capră ) iar urmaşul Pui .Masculi sînt purtători de coarne ,ceea ce este (másodlagos ,nemi jelleg ).Culoarea exemplarelor mature pe timp de vară este roşcată iar în timpul ierni este gri - cenuşiu . Corpul masculului este mai masiv . Craniul este mai scurt,şi mai lat .Gîtul mai gros , ce -i asigură o statură impozantă greu de confundat .Pe corpul căpriorului ,în zonele între coarne,la nivelul încheieturi piciorului din spate şi între copite întîlnim cîtena "" (MIRIGY) care au rolul de a semna teritoriul şi au rol în perioada de împerechere.Masculul are 25-30 kg iar femela 15-25 kg greutate corporală .
Hrana Datorită stomacului mic şi a compoziţiei ,căpriorul hrana î-şi alege dintre plantele ,muguri şi ierburile cele mai proaspete cu un conţinut cît mai mare de proteine.Stomacul nu conţine acele bacteri şi enzime care participă la digestia plantelor cu conţinut mare de celuloză .În cei 24 de ore căpriorul cam de 6 - 10 ori se alimentează după care urmează o siestă .Vînătorul care are răbdare dacă a sesizat prezenţa ţapului care între timp s-a culcat poate aştepta la locul sesizat , că sigur se va ridica şi va avea posibilitate de a evalua sau a trage .Dacă în timpul zilei este deranjat ,î-şi continuă servirea mesei şi noaptea În spate sub coada scurtă au o pată albă care se cheamă oglindă avînd forma unei rinichi desenat la masculi şi forma unei inime desenate la femelă .Pata are rolul de a arăta un punct de reper puilor şi celorlalţi în timp ce aleargă .Pata albă la femele se mai cheamă şi şorţ .În perioada de vară meniul căpriorului poată să cuprindă pînă la 20 . 30 de plante sau ierburi însă în perioada de iarnă acestea se limitează doar la cîteva .Căpriori de pădure ,trăiesc în mici famili dar cei care trăiesc în zonele de şes pe timpul ierni se adună în grupuri de 40 - 50 buc. ,în grupuri mixte ,cu pui şi ţapi ptr .a observa din timp orice apariţie suspectă a omului sau a altor pericole.Ţapul de obicei î-şi menţine teritoriul chiar şi cîţiva ani dacă un alt ţap dominant nu îl alungă .Femela însă î-i va alege locul în funcţie de condiţiile de trai,varietatea de plante ,siguranţă etc.În perioada de aprilie grupele pînă atunci compacte se îndepărtesc .Ţapi după curăţit î-şi aleg (revierul) terenul în apropierea femelelor .Va rămîne cîteva zile în apropire pînă ce reproducerea sa întîmplat după care caută altă posibilitate.Femela în această perioadă î-şi culcă puiul în apropiere şi chemă ţapul.Această manevră este uşor de observat că femela se va roti într-un cerc cu un diametru cam de 30-50 m poate ore întregi pînă se vor epuiza şi ajung la faza finală .În prima fază embrionul prezintă o creştere ,dar cu sosirea toamnei se încetineşte dezvoltarea ,urmînd o perioadă care se cheamă diapauză ,cînd timp de 3-4 luni stagnează dezvoltarea embrionului să nu consume surse de energie în plus femela şi aşa destul de solicitat din cauza lipsei suficiente de hrană .Ne mai vorbind de energia care consumă ptr. menţinerea stabilă a temperaturi corpului .După ce dau razele soarelui şi se va simţi adierea primăveri ,embrionul începe dn nou să se dezvolte ,ajungînd ca din mijlocul luni mai pînă în luna iunie să se nască într-un loc liniştit ales de mama lor .La naştere au doar aprox.un kg şi imediat încep să se alimenteze.Iar chiar în ziua naşteri pui vor urmări mama.În caz normal ar trebui ca femelele să facă doi pui ,dar nu este rar cînd întîlneşti femelă cu trei pui .La naştere pui au blana de culoarea vegetaţiei chiar cu pete care dă senzaţia că vezi o poiană cu tufe prin care pătrunde razele soarelui .Practic sînt invizibili dacă nu se mişcă .Şi mai au un dar de la natură ,că în primele zile al vieţi nu au nici un miros ,astfel doreşte natura să-l protejeze de dăunători.Coarnele ţăpuleţului apare deja în luna a patra sub forma unei umflături,care mai creşte puţin pînă în luna noiembrie,decembrie ,după care îi leapădă în ianuarie ,februarie .După aceea incepe să-şi pună adevăratul corn .Acesta poate fi suliţar su cu furcă .Dacă prezintă neregularităţi sau sslabe calităţi se scoate din populaţie. Dacă ajunge să fie de 6 sau chiar cu furcă ,merită urmărit ,poate a moştenit genetic o linie bună .Acest corn ajunge aproape pînă în iunie în păr şi numai în noiembrie sau decembrie este lepădat .De la un trofeu se aşteaptă că de aici în colo să fie cu 6 .Să ajungă să culmineze cam după 5-6 ani ,iar forma actuală să-l menţină pe timp de 3-4 ani după care să înceapă scăderea . După ce putem aprecia dacă un trofeu începe să scadă ? În apropierea craniului se obsearvă o îngroşare a rozetei,a coarnelor iar spre vîrf se subţiază şi se scurtează .Din punct de vedere al gospodăriri cu căpriorul pot afirma că este vînatul Mare al tuturor şi oricine cine este membru la o asociaţie cred că poate obţine posibilitate de a vîna .Pentru membri ar fi bine să se lase posibilitatea de a selecta şi totodată ei ar purta răspunderea ptr. generaţiile viitoare de ţapi capitali .Iar cele de trofeu să fie vînate de cei care au bani mulţi şi timp puţin.
Vînătoarea la Ţapi
Perioadele de vînătoare la ţapi diferă de la caz la caz în ţările europene .În Romînia începe în data de 1 mai ,în Ungaria începe în data de 15 aprilie . Păreri pro şi contra .În Romînia cînd începe sezonul de obicei coarnele sînt curăţate ,însă vegetaţia deja este destul de mare ca să ai greutăţi la observare .În Ungaria ,vegetaţia este bună însă mulţi ţapi nu au terminat de curăţat coarnele ,ceea ce în ochiul unui nepriceput arată un trofeu gros şi greutate mare .Dacă ai lăsat glonţul şi ai nimerit ,vei avea evenimentul ,dar vei avea un trofeu fără valoare ,de care nu poţi fi mîndru. Ca fiecare meserie şi acesta solicită o pregătire,o experienţă fără de care nimic nu funcţionează.Un gospodar bun nu permite ca pe fondul gospodărit de el să se împuşte ţapi de trofeu înainte de perioada iulie ,august ptr.că trebe să se gîndească la viitorul generaţiilor următoare .Iar în august doar din trei de trofeu unu lasă scos .Altfel se intinereşte populaţia şi de acolo 3-4 ani nu vei avea pe teren ţapi maturi.Ţapi se maturizează la 3ani ,ei nu participă la reproducere că vor fi alungaţi .Tot un dar de la natură ,că ţapi cei bătrîni curăţă mai repede ,cu alte cuvinte sînt gata ptr. alergat. La femele este altceva la 10-30 % din ele pui din acel an în terenuri cu o alimentaţie bună şi calităţi bune moştenite la vîrsta de 6 luni se pot împerechea Am amintit diapauza mai înainte unde am uitat să spun că astfel sarcina căprioarei ajunge să fie cea mai lungă dintre celelalte vietăţi a păduri ajungînd la 9,5 -10 luni .
Metode de vînătoare - Individual
- Colectiv
Individual . Pîndă,dibuit ,(barkácsolás)
În Suedia se permite vînătoarea la goană ,şi cu armă cu lisă cu patron de 8 dar la noi vînătoarea cum nu se practică doar ptr. carne nu se permite aşa ceva. Am amintit acest lucru doar ca fapt divers ,să ne facem o imagine .
La individual putem practica vînătoarea la dibuit sau cu chemătoare .Chemătoarea se bazează pe faptul că imităm piuitul puiului,sau a femeli cu diferite frecvenţe sau amplitudine .La piuitul puiului femela se deplasează la faţa locului să-şi salveze puiul şi de multe ori este urmărit de ţap. La chemarea femeli ,ţapul crede că a fost chemat intenţionat ptr. împerechere. Şi mai este o metodă prin care femela piuie un fel de chemare în ajutor ,cînd este foarte obosită şi doreşte să scape de agresivitatea ţapului .În acest caz poate interveni un alt ţap din zonă .Fluierele folosite sînt de zeci de feluri şi de diferite categori,cele mai bune sînt de obicei cele germane şi austriece ,dar sînt persoane care cu un fier de iarbă pot scoate aceleaşi sunete ca şi cu un fluier de cîteva sute de EU. Mai nou se foloseşte un obiect numit Butolo care imită sunetul perfect,însă trebuie învăţat folosirea lui altfel scoate sunete ciudate .În cazul vînătorilor la ţapi sînt mai multe criteri care dacă le cunoaştem avem şansă să comitem mai puţine greşeli . De exemplu ,se apreciază în primul rînd statura ţapului ,grosimea gîtului, înălţimea trofeului faţă de urechi,date ce ajută la distanţe mari la evaluare .Pata albă deasupra nărilor ,sau culoarea neagră a părului din urechi sînt criteri după uni vînători care afirmă că pot aprecia vîrsta aproape corect al ţapului mult rîvnit .
Vînătoarea la ţap folosind chemătoarea .În cazul cînd vînătorul doreşte să vîneze individual pe teren,este nevoie să cunoască terenul ,cu ţapi din zonă sau să fie însoţit de paznic ,la alegerea locului ideal. Trebe să ocupaţi locul în aşa fel să aveţi cîmp vizual în toate direcţiile dar totui să aveţi o acoperire ,sub tufe sau vegetaţia existentă . Este bine dacă nu vă îndepărtai de paznic, ci vă aşezaţi în faţa lui cu 2..3 m să nu vă deranjeze în cazul cînd vei avea posibilitate de a trage .După ce v-aţi stabilit ,şi aţi luat în considerare şi direcţia vîntului începeţi chemarea .În todeauna începeţi cu piuitul puiului ,care îl repetaţi de 3..5 ori .După care ţineţi o pauză de 5..1O minute .Se va repeta acest sistem de 4...5 ori ,iar dacă nu este nici un rezultat încercaţi vocea femelei,iar la scurt timp femela în panică .Este destul de greu de descris vocea fluierului,totuşi ,cel mai aproape stă cred de *PIU *.Vocea femeli este tot un fel de piu dar la sfîrşit lungit mult. Se poate întîmpla că la vocea fluierului să apară şi ţapul dintr/o direcţie neaşteptată .De aceea să fiţi pregătit că de obicei după ce v-a sesizat sare imediat şi rataţi posibilitatea. Au fost cazuri cînd la fluier a apărut cîine hoinar,mistreţi ,sau la fluier de iepure ciorile grive .Deci evenimente poate oferi cu siguranţă ..După ce rezultatele nu sănt satisfăcătoare,părăsiţi terenul în linişte şi cu foarte mare atenţie că mai aveţi şansă să vă nimeriţi faţă-n faţă cu ţapul mult dorit . Încercaţi să găsiţi un alt loc cu paznicul, unde puteţi continua chemarea .Timpul recomandat ar fi primele ore al dimineţi sau seara la asfinţit,dar poţi avea rezultat chiar şi în timpul zilei .Personal pe mine mă atrage mult mai mult genul de vînătoare la dibuit,sau chiar metoda foarte etică şi frumoasă cu şaretă, unde lîngă vînătoare mai ai posibilitate de a fi chiar un participant direct în natură.Mulţi vînători străini sînt copleşiţi de acest fel de vînătoare,.La vînătoarea la ţap din pîndă ,atît am doar de adăugat că este o metodă prin care din observator se poate vîna pe culturile ptr.vînat fără să deranjăm pădurea şi locuitori lui iar evaluarea este corectă ,vezi la ce tragi şi poţi aduce pe platou şi ţapi de la distanţe mai mari.
Cu stimă Janos din Ciher

Ultima actualizare în Miercuri, 24 Iulie 2013 16:59