Capriorul (Capreolus capreolus ) Imprimare
Marţi, 23 Iulie 2013 20:41

Capriorul (Capreolus capreolus )

 

 

 

Apari?ia : C?priorul este unul din speciile vīnabile al continentului nostru ,cu un num?r mare ?i pe o intindere care acoper? toat? Europa . Cu excep?ia unor insule unde nu au avut posibilitate s? se stabileasc? ?i zonele cele mai nordice ,de la Suedia ,pīn? la ??rile Mediterane ,īntīlnim prezen?a lor .Īntīlnim c?prioar? ?i īn Asia dar acolo numele lui este C?priorul Siberian ,respectiv Mangiurian .Se spune c? ar fi o sub specie al celui din Europa .Īntīlnim prezen?a C?priorului īn ?ara noastr? īn zonele munte,deal ?i cīmpie .Īn ani anteriori prezen?a lor se cam limita la zonele de munte ,iar cantitativ ?i calitativ erau cu mult sub nivelul de azi .Fiind un vīnat care tr?ia mai mult īn p?dure ,vegeta?ia nu-ia saigurat acea varietate de plante ptr. hrana ideal?.Īns? dup? ani 1965 cīnd a īnceput agricultura intensiv? ,mai multe famili de c?priori ,p?r?sind protec?ia p?duri au ocupat zone cu monoculturi unde condi?iile de alimenta?ie erau mult mai bune .Īnainte de colectivizare sistemul de gospod?rire tip parcele erau foarte bune ptr. vīnat mic ,dar cu toate c? asigura hran? din bel?ug prezenta ?i un factor de deranj . Proprietari cu familiile se deplasau mereu pe parcele ptr. a-i lucra ?i duceau cu ei familia ,cīini ,care deranjau vīnatul.Se pare c? p?s?rile nu erau afectate īn asemenea m?sur? . Se presupune c? acesta era cauza ptr. care popula?ia de c?priori nu cre?tea .Īns? dup? ce monoculturile acoperau ?ara ,popula?ia de C?priori a ar?tat o cre?tere deosebit? .Au īnceput s? apar? ?api cu trofee ce a mi?cat fantezia conduceri actuale ,v?zīnd īn gospod?rire o surs? de venit .Vīnatul ?i-a g?sit hran? suficient? ?i ad?post īn sutele de hectare lucrate. Īn zilele noastre īn zonele de ?es īntīlnim cele mai numeroase popula?i ?i ?i cu cele mai bune trofee.Cum zonele de ?es au calitativ cele mai bune p?mīnturi ,din plantele crescute ?i consumate de c?priori ,īn organism ajung vitaminele ?i acele elemen?i care sīnt necesare ptr. func?ionarea unui organim perfect.
Apari?ia : Masculul se nume?te ?ap, femela c?prioar?,(capr? ) iar urma?ul Pui .Masculi sīnt purt?tori de coarne ,ceea ce este (mįsodlagos ,nemi jelleg ).Culoarea exemplarelor mature pe timp de var? este ro?cat? iar īn timpul ierni este gri - cenu?iu . Corpul masculului este mai masiv . Craniul este mai scurt,?i mai lat .Gītul mai gros , ce -i asigur? o statur? impozant? greu de confundat .Pe corpul c?priorului ,īn zonele īntre coarne,la nivelul īncheieturi piciorului din spate ?i īntre copite īntīlnim cītena "" (MIRIGY) care au rolul de a semna teritoriul ?i au rol īn perioada de īmperechere.Masculul are 25-30 kg iar femela 15-25 kg greutate corporal? .
Hrana Datorit? stomacului mic ?i a compozi?iei ,c?priorul hrana ī-?i alege dintre plantele ,muguri ?i ierburile cele mai proaspete cu un con?inut cīt mai mare de proteine.Stomacul nu con?ine acele bacteri ?i enzime care particip? la digestia plantelor cu con?inut mare de celuloz? .Īn cei 24 de ore c?priorul cam de 6 - 10 ori se alimenteaz? dup? care urmeaz? o siest? .Vīn?torul care are r?bdare dac? a sesizat prezen?a ?apului care īntre timp s-a culcat poate a?tepta la locul sesizat , c? sigur se va ridica ?i va avea posibilitate de a evalua sau a trage .Dac? īn timpul zilei este deranjat ,ī-?i continu? servirea mesei ?i noaptea Īn spate sub coada scurt? au o pat? alb? care se cheam? oglind? avīnd forma unei rinichi desenat la masculi ?i forma unei inime desenate la femel? .Pata are rolul de a ar?ta un punct de reper puilor ?i celorlal?i īn timp ce alearg? .Pata alb? la femele se mai cheam? ?i ?or? .Īn perioada de var? meniul c?priorului poat? s? cuprind? pīn? la 20 . 30 de plante sau ierburi īns? īn perioada de iarn? acestea se limiteaz? doar la cīteva .C?priori de p?dure ,tr?iesc īn mici famili dar cei care tr?iesc īn zonele de ?es pe timpul ierni se adun? īn grupuri de 40 - 50 buc. ,īn grupuri mixte ,cu pui ?i ?api ptr .a observa din timp orice apari?ie suspect? a omului sau a altor pericole.?apul de obicei ī-?i men?ine teritoriul chiar ?i cī?iva ani dac? un alt ?ap dominant nu īl alung? .Femela īns? ī-i va alege locul īn func?ie de condi?iile de trai,varietatea de plante ,siguran?? etc.Īn perioada de aprilie grupele pīn? atunci compacte se īndep?rtesc .?api dup? cur??it ī-?i aleg (revierul) terenul īn apropierea femelelor .Va r?mīne cīteva zile īn apropire pīn? ce reproducerea sa īntīmplat dup? care caut? alt? posibilitate.Femela īn aceast? perioad? ī-?i culc? puiul īn apropiere ?i chem? ?apul.Aceast? manevr? este u?or de observat c? femela se va roti īntr-un cerc cu un diametru cam de 30-50 m poate ore īntregi pīn? se vor epuiza ?i ajung la faza final? .Īn prima faz? embrionul prezint? o cre?tere ,dar cu sosirea toamnei se īncetine?te dezvoltarea ,urmīnd o perioad? care se cheam? diapauz? ,cīnd timp de 3-4 luni stagneaz? dezvoltarea embrionului s? nu consume surse de energie īn plus femela ?i a?a destul de solicitat din cauza lipsei suficiente de hran? .Ne mai vorbind de energia care consum? ptr. men?inerea stabil? a temperaturi corpului .Dup? ce dau razele soarelui ?i se va sim?i adierea prim?veri ,embrionul īncepe dn nou s? se dezvolte ,ajungīnd ca din mijlocul luni mai pīn? īn luna iunie s? se nasc? īntr-un loc lini?tit ales de mama lor .La na?tere au doar aprox.un kg ?i imediat īncep s? se alimenteze.Iar chiar īn ziua na?teri pui vor urm?ri mama.Īn caz normal ar trebui ca femelele s? fac? doi pui ,dar nu este rar cīnd īntīlne?ti femel? cu trei pui .La na?tere pui au blana de culoarea vegeta?iei chiar cu pete care d? senza?ia c? vezi o poian? cu tufe prin care p?trunde razele soarelui .Practic sīnt invizibili dac? nu se mi?c? .?i mai au un dar de la natur? ,c? īn primele zile al vie?i nu au nici un miros ,astfel dore?te natura s?-l protejeze de d?un?tori.Coarnele ??pule?ului apare deja īn luna a patra sub forma unei umfl?turi,care mai cre?te pu?in pīn? īn luna noiembrie,decembrie ,dup? care īi leap?d? īn ianuarie ,februarie .Dup? aceea incepe s?-?i pun? adev?ratul corn .Acesta poate fi suli?ar su cu furc? .Dac? prezint? neregularit??i sau sslabe calit??i se scoate din popula?ie. Dac? ajunge s? fie de 6 sau chiar cu furc? ,merit? urm?rit ,poate a mo?tenit genetic o linie bun? .Acest corn ajunge aproape pīn? īn iunie īn p?r ?i numai īn noiembrie sau decembrie este lep?dat .De la un trofeu se a?teapt? c? de aici īn colo s? fie cu 6 .S? ajung? s? culmineze cam dup? 5-6 ani ,iar forma actual? s?-l men?in? pe timp de 3-4 ani dup? care s? īnceap? sc?derea . Dup? ce putem aprecia dac? un trofeu īncepe s? scad? ? Īn apropierea craniului se obsearv? o īngro?are a rozetei,a coarnelor iar spre vīrf se sub?iaz? ?i se scurteaz? .Din punct de vedere al gospod?riri cu c?priorul pot afirma c? este vīnatul Mare al tuturor ?i oricine cine este membru la o asocia?ie cred c? poate ob?ine posibilitate de a vīna .Pentru membri ar fi bine s? se lase posibilitatea de a selecta ?i totodat? ei ar purta r?spunderea ptr. genera?iile viitoare de ?api capitali .Iar cele de trofeu s? fie vīnate de cei care au bani mul?i ?i timp pu?in.
Vīn?toarea la ?api
Perioadele de vīn?toare la ?api difer? de la caz la caz īn ??rile europene .Īn Romīnia īncepe īn data de 1 mai ,īn Ungaria īncepe īn data de 15 aprilie . P?reri pro ?i contra .Īn Romīnia cīnd īncepe sezonul de obicei coarnele sīnt cur??ate ,īns? vegeta?ia deja este destul de mare ca s? ai greut??i la observare .Īn Ungaria ,vegeta?ia este bun? īns? mul?i ?api nu au terminat de cur??at coarnele ,ceea ce īn ochiul unui nepriceput arat? un trofeu gros ?i greutate mare .Dac? ai l?sat glon?ul ?i ai nimerit ,vei avea evenimentul ,dar vei avea un trofeu f?r? valoare ,de care nu po?i fi mīndru. Ca fiecare meserie ?i acesta solicit? o preg?tire,o experien?? f?r? de care nimic nu func?ioneaz?.Un gospodar bun nu permite ca pe fondul gospod?rit de el s? se īmpu?te ?api de trofeu īnainte de perioada iulie ,august ptr.c? trebe s? se gīndeasc? la viitorul genera?iilor urm?toare .Iar īn august doar din trei de trofeu unu las? scos .Altfel se intinere?te popula?ia ?i de acolo 3-4 ani nu vei avea pe teren ?api maturi.?api se maturizeaz? la 3ani ,ei nu particip? la reproducere c? vor fi alunga?i .Tot un dar de la natur? ,c? ?api cei b?trīni cur??? mai repede ,cu alte cuvinte sīnt gata ptr. alergat. La femele este altceva la 10-30 % din ele pui din acel an īn terenuri cu o alimenta?ie bun? ?i calit??i bune mo?tenite la vīrsta de 6 luni se pot īmperechea Am amintit diapauza mai īnainte unde am uitat s? spun c? astfel sarcina c?prioarei ajunge s? fie cea mai lung? dintre celelalte viet??i a p?duri ajungīnd la 9,5 -10 luni .
Metode de vīn?toare - Individual
- Colectiv
Individual . Pīnd?,dibuit ,(barkįcsolįs)
Īn Suedia se permite vīn?toarea la goan? ,?i cu arm? cu lis? cu patron de 8 dar la noi vīn?toarea cum nu se practic? doar ptr. carne nu se permite a?a ceva. Am amintit acest lucru doar ca fapt divers ,s? ne facem o imagine .
La individual putem practica vīn?toarea la dibuit sau cu chem?toare .Chem?toarea se bazeaz? pe faptul c? imit?m piuitul puiului,sau a femeli cu diferite frecven?e sau amplitudine .La piuitul puiului femela se deplaseaz? la fa?a locului s?-?i salveze puiul ?i de multe ori este urm?rit de ?ap. La chemarea femeli ,?apul crede c? a fost chemat inten?ionat ptr. īmperechere. ?i mai este o metod? prin care femela piuie un fel de chemare īn ajutor ,cīnd este foarte obosit? ?i dore?te s? scape de agresivitatea ?apului .Īn acest caz poate interveni un alt ?ap din zon? .Fluierele folosite sīnt de zeci de feluri ?i de diferite categori,cele mai bune sīnt de obicei cele germane ?i austriece ,dar sīnt persoane care cu un fier de iarb? pot scoate acelea?i sunete ca ?i cu un fluier de cīteva sute de EU. Mai nou se folose?te un obiect numit Butolo care imit? sunetul perfect,īns? trebuie īnv??at folosirea lui altfel scoate sunete ciudate .Īn cazul vīn?torilor la ?api sīnt mai multe criteri care dac? le cunoa?tem avem ?ans? s? comitem mai pu?ine gre?eli . De exemplu ,se apreciaz? īn primul rīnd statura ?apului ,grosimea gītului, īn?l?imea trofeului fa?? de urechi,date ce ajut? la distan?e mari la evaluare .Pata alb? deasupra n?rilor ,sau culoarea neagr? a p?rului din urechi sīnt criteri dup? uni vīn?tori care afirm? c? pot aprecia vīrsta aproape corect al ?apului mult rīvnit .
Vīn?toarea la ?ap folosind chem?toarea .Īn cazul cīnd vīn?torul dore?te s? vīneze individual pe teren,este nevoie s? cunoasc? terenul ,cu ?api din zon? sau s? fie īnso?it de paznic ,la alegerea locului ideal. Trebe s? ocupa?i locul īn a?a fel s? ave?i cīmp vizual īn toate direc?iile dar totui s? ave?i o acoperire ,sub tufe sau vegeta?ia existent? . Este bine dac? nu v? īndep?rtai de paznic, ci v? a?eza?i īn fa?a lui cu 2..3 m s? nu v? deranjeze īn cazul cīnd vei avea posibilitate de a trage .Dup? ce v-a?i stabilit ,?i a?i luat īn considerare ?i direc?ia vīntului īncepe?i chemarea .Īn todeauna īncepe?i cu piuitul puiului ,care īl repeta?i de 3..5 ori .Dup? care ?ine?i o pauz? de 5..1O minute .Se va repeta acest sistem de 4...5 ori ,iar dac? nu este nici un rezultat īncerca?i vocea femelei,iar la scurt timp femela īn panic? .Este destul de greu de descris vocea fluierului,totu?i ,cel mai aproape st? cred de *PIU *.Vocea femeli este tot un fel de piu dar la sfīr?it lungit mult. Se poate īntīmpla c? la vocea fluierului s? apar? ?i ?apul dintr/o direc?ie nea?teptat? .De aceea s? fi?i preg?tit c? de obicei dup? ce v-a sesizat sare imediat ?i rata?i posibilitatea. Au fost cazuri cīnd la fluier a ap?rut cīine hoinar,mistre?i ,sau la fluier de iepure ciorile grive .Deci evenimente poate oferi cu siguran?? ..Dup? ce rezultatele nu s?nt satisf?c?toare,p?r?si?i terenul īn lini?te ?i cu foarte mare aten?ie c? mai ave?i ?ans? s? v? nimeri?i fa??-n fa?? cu ?apul mult dorit . Īncerca?i s? g?si?i un alt loc cu paznicul, unde pute?i continua chemarea .Timpul recomandat ar fi primele ore al dimine?i sau seara la asfin?it,dar po?i avea rezultat chiar ?i īn timpul zilei .Personal pe mine m? atrage mult mai mult genul de vīn?toare la dibuit,sau chiar metoda foarte etic? ?i frumoas? cu ?aret?, unde līng? vīn?toare mai ai posibilitate de a fi chiar un participant direct īn natur?.Mul?i vīn?tori str?ini sīnt cople?i?i de acest fel de vīn?toare,.La vīn?toarea la ?ap din pīnd? ,atīt am doar de ad?ugat c? este o metod? prin care din observator se poate vīna pe culturile ptr.vīnat f?r? s? deranj?m p?durea ?i locuitori lui iar evaluarea este corect? ,vezi la ce tragi ?i po?i aduce pe platou ?i ?api de la distan?e mai mari.
Cu stim? Janos din Ciher

Ultima actualizare Ʈn Miercuri, 24 Iulie 2013 16:59