Problema iepurelui de camp Imprimare
Luni, 17 Martie 2014 07:02


                                                                  INVOLU?IA EFECTIVELOR DE IEPURE COMUN ÎN ROMÂNIA
                                                                                               CAUZE ?I M?SURI

 

                                           

 


Introducere
Iepurele comun (Lepus europeus L.) a reprezentat ?i înc? reprezint? în România, una dintre cele mai comune ?i accesibile specii pentru marea majoritare a vân?torilor din România. Larga sa r?spândire, de pe malul m?rii pân? în golul de munte, abunden?a sa pe alocuri, în special în zonele de joas? altitudine, ?i prolificitatea proverbial? a speciei au contribuit din plin la crearea acestei convingeri. ?i la convingerea c? specia va d?inui în ?ara noastr?, f?r? nici un fel de probleme, în ciuda schimb?rilor care se petrec cu repeziciune în habitatele sale naturale ?i în mediul nostru înconjur?tor de via??.
Datorit? faptului c? la nivel european, au fost vâna?i în medie cca. 15 milioane de exemplare /an, iepurele a fost considerat ?i în majoritatea celorlalte state europene specia cea mai popular? ?i de cel mai mare interes vân?toresc, justificând astfel aten?ia deosebit? de care s-a bucurat ?i trebuie s? se bucure pentru a i se asigura perenitatea.
      Lucrurile nu mai par s? stea îns? tocmai a?a. Efectivele de iepuri, recenzate în ultimii ani, ?i recoltele efectiv realizate, ambele la nivelul României, sunt de natur? a atrage aten?ia asupra unei anumite involu?ii a acestora, pe care cifrele înregistrate anual, cu o mare doz? de subiectivism în ultima perioad?, nu mai sunt în m?sur? s? o ascund?. Involu?ia este confirmat? ?i prin observa?iile directe ale vân?torilor, f?cute în teren cu ocazia vân?torilor organizate la iepuri, care reliefeaz? o situa?ie chiar mai alarmant? decât cea reflectat? în statisticile anuale. Situa?ia aparent surprinz?toare, este explicabil? îns? prin re?inerea pe care gestionarii faunei cinegetice o manifest? fa?? de recunoa?terea, de regul? cu mare întârziere, a unor astfel de cazuri defavorabile intereselor acestora. Probabil în speran?a ?i a?teptarea unui reviriment.            

        Precum în cazul sc?derii aparent inexplicabile ?i relativ bru?te a efectivelor de iepure, la care se tot a?teapt?, de câ?iva ani, revenire miraculoas? spre normalitate.
Acum, când pr?bu?irea efectivelor de iepure comun este unanim? recunoscut? în România, ca de altfel în multe alte ??ri din Europa ?i Asia, unde din 1960 pân? în 1980 au fost înregistrate reprize dramatice de sc?dere a efectivelor iar dup? 1980 o sc?dere relativ constant?, au început s? fie cercetate cauzele ?i c?utate m?surile prin care s-ar putea stopa declinul ?i reîncepe redresarea acestora.
În contextul expus, lucrarea de fa?? reprezint? o încercare de sistematizare mai clar? ?i de detaliere mai inteligibil? a cauzelor care au condus la involu?ia efectivelor ?i recoltelor de iepure comun în ?ara noastr?, dar nu numai, precum ?i a m?surilor pragmatice care se impun ?i pot fi luate operativ, în interesul stop?rii declinului ?i revirimentului dorit. 2
Considera?i generale privind r?spândirea ?i abunden?a
Iepurele de câmp este o specie comun? în Europa, nordul Africii ?i o parte a Asiei, dar ?i în mai multe state din America, unde a fost populat spre sfâr?itul secolului al XIX-lea.
           Arealul sau originar se întinde de la Atlantic pân? în Urali ?i din nordul Africii pân? în sudul Peninsulei Scandinave ?i al Siberiei. În sud – est, arealul cuprinde o mare parte din Asia Mic?. În leg?tur? cu acest areal, este cert? constatarea c?, în timp, acesta se extinde lent, atât spre nord ?i est, în special în Siberia, cât ?i spre sud.
În România, iepurele de câmp se întâlne?te de pe malul m?rii ?i de pe grindurile din Delta Dun?rii pân? în golul subalpin, ocupând o suprafa?? de cca. 21.000.000 ha. El lipse?te doar din terenurile acoperite cu ap? ?i golul alpin, precum ?i din unele por?iuni de mare altitudine, cu stânc?rii.
            Densit??ile în care este întâlnit difer? îns?, de la o zon? la alta, în primul rând în func?ie de altitudine ?i biotop.
Referindu-ne la abunden?a iepurelui de câmp, trebuie s? recunoa?tem c? aprecierile sunt oarecum diferite.
Astfel, în America de Nord, o densitate a popula?iei de 3 exemplare/100ha este considerat? sc?zut?, o densitate de 11 exemplare/100 ha este considerat? mijlocie, iar o densitate de 45 exemplare/100 ha este considerat? mare (Dean, 1965, citat de H. Alm??an ?i col., în lucrarea Iepurele, Edit. Agro-Silvo, Bucure?ti, 1968).
În Europa, luând ca etalon Fran?a, unde au fost efectuate cele mai numeroase studii în privin?a iepurelui, o densitate medie de 20 – 30 exemplare /100 ha. prim?vara ?i 40 – 50 exemplare /100 ha. toamna, înaintea deschiderii sezonului de vân?toare, sunt considerate densit??i bune, în timp ce o densitate de prim?var? de 7 – 8 exemplare /100 ha. este considerat? caracteristic? unor biotopuri slabe (din habitatul obi?nuit al speciei).
            Cercet?rile efectuate în ?ara noastr?, în privin?a r?spunderii ?i densit??ii speciei (C. Popescu, G. Sc?rl?tescu ?i H. Alm??an, 1961 ?i 1963), au permis elaborarea unei h?r?i a arealului ocupat ?i a densit??ilor pe zone distincte, orientative doar, deoarece reflect? situa?ia statistic? din anul 1958.
Este momentul s? subliniem deci, c? harta la care ne referim ?i informa?iile oferite de aceasta, în privin?a efectivelor ?i densit??ilor de iepure, nu mai sunt de strict? actualitate, întrucât în timp, efectivele ?i densit??ile iepurelui au fost influen?ate covâr?itor de schimb?rile ecologice majore din diferitele habitate ocupate de acesta.
Important de re?inut este faptul c? autorii men?iona?i au împ?r?it terenurile cu iepuri în 5 categorii de densitate ?i anume:
• sub 1 iepure/100 ha – r?spândire considerat? sporadic? (pe cca. 3000 000 ha);
• de la 1,01 pân? la 5 iepuri/100 ha – teren de bonitatea IV-a;
• de la 5,01 pân? la 10 iepuri/100 ha – teren de bonitatea a III-a;
• de la 10,01 pân? la 20 iepuri/100 ha – teren de bonitatea II-a;
• peste 20,01 iepuri/100 ha – teren de bonitatea I-a; Apreciem c? aceast? împ?r?ire a terenurilor de iepure pe categorii de bonitate, în func?ie de densitatea iepurilor recenza?i prim?vara (stocului de reproduc?ie r?mas dup? dep??irea sezonului de vân?toare ?i trecerea iernii), a r?mas totu?i de actualitate. Cu toate acestea este necesar? ?i de strict? actualitate, rea?ezarea criteriilor de stabilire a categoriilor de bonitate în raport de modific?rile profunde ap?rute în biotopurile populate de iepuri.
Aceasta ne-ar oferi, pe baza unor criterii obiective, posibilitatea aprecierii bonit??ii diverselor terenuri cu iepuri ?i unor compara?ii concrete în privin?a evolu?iei sau involu?iei efectivelor de iepure, de atunci pân? în prezent. Evolu?ie sau involu?ie care trebuie raportat? deci la schimb?rile intervenite, pe zone altitudinale, în habitatele speciei. Schimb?ri care au 3
condus la o sc?dere drastic? a efectivelor de iepuri, pe care statisticile au încercat ani la rând s? o ascund?, reu?ind acest lucru pân? prin anul 2010.
Situa?ia fiind sesizabil? de mai mul?i ani ?i confirmat? prin constat?rile efectuate în teren, conducerea AGVPS din România a aten?ionat din timp administratorul – autoritatea public? central? care r?spunde de silvicultur? – ?i i-a solicitat conlucrarea pentru stabilirea cauzelor ?i, ulterior, a m?surilor necesare a fi luate, în vederea stop?rii declinului ?i redres?rii situa?iei prezentate.
Singura reac?ie a administratului, din anul 2010 pân? în prezent, a r?mas ascunderea cifrelor oficiale privind efectivele ?i recoltele de iepuri, care de altfel nu mai corespund deloc realit??ii.
O politic? „a stru?ului”, potrivnic? cunoa?terii adev?rului, dorin?ei vân?torilor ?i intereselor societ??ii, impus? for?at ?i unora dintre reprezentan?ii gestionarilor fondurilor cinegetice.


Evolu?ia semicentenar? a efectivelor ?i recoltelor


      Reprezentarea grafic? a cifrelor oficiale privind efectivele de prim?var?, recoltele anuale ?i sporurile naturale înregistrate pentru specia iepure în România, într-o perioad? semnificativ? de 50 de ani, ne ofer? posibilitatea unei analize inteligibile a evolu?iei acestora ?i unor explica?ii plauzibile în leg?tur? cu aceasta.
Analiza începe în anul 1960, dup? ce efectivele de iepuri, decimate în timpul ?i imediat dup? cel de-al doilea r?zboi mondial, fuseser? par?ial ref?cute, ca urmare a unor m?suri de excep?ie luate în privin?a reducerii braconajului, practicat cu arme, la?uri ?i ogari, ?i a combaterii d?un?torilor vânatului, inclusiv cu capcane ?i otrav?. Astfel, situa?ia din România, a fost similar? cu cea men?ionat? mai înainte pentru întreaga Europ?.
Desigur c? foarte importante au fost ?i m?surile de reducere drastic? a num?rului de câini de?inu?i legal, prin impozitarea progresiv? a de?in?torilor acestora, de hr?nire complementar? a iepurilor iarna ?i de repopulare a terenurilor sec?tuite. De re?inut îns? c?, în perioada anterioar? anului 1960, recoltele ?i sporurile naturale la iepuri se situau cifric la nivelul a 2/4 - 3/4 din nivelul efectivelor evaluate prim?vara, ceea ce pare enorm ?i neverosimil în zilele noastre. De exemplu, în anul 1958, la un efectiv de 460.000 de iepuri au fost vâna?i oficial 330.690 iepuri, adic? 72%, înregistrându-se un spor natural teoretic de 332.690 exemplare, adic? 73%.
       Din anul 1960 pân? prin anul 1968, cotele de recolt?, în concordan?? cu sporurile naturale, s-au men?inut la niveluri de peste dublul celor actuale. A fost perioada definitiv?rii colectiviz?rii ??rii ?i începutului de agricultur? socialist?, când moda defri??rii vegeta?iei de pe p??uni, destufiz?rii, mecaniz?rii ?i chimiz?rii de-abia demarase, iar haturile nu fuseser? desfiin?ate decât în parte. Mozaicitatea culturilor agricole, extinderea culturilor cerealiere ?i leguminoase ?i fertilizarea solului, prin folosirea pe scar? larg? a îngr???mintelor naturale,
au favorizat specia. Ca de altfel ?i limitarea în timp (între 24.04 ?i 06.12) ?i spa?iu a p??unatului.
        Deteriorarea condi?iilor de habitat pentru iepuri, care a urmat în perioada de cca. 10 ani de modernizare a agriculturii socialiste (1969 - 1978), a determinat sc?derea evident? a cotelor de recolt?, în preajma nivelului sporurilor naturale mai reduse în aceast? perioad?, m?sur? deliberat? luat? de administrator, în scopul conserv?rii efectivelor de prim?var? (stocurilor de reproduc?ie) la niveluri apropiate de cele optime, situate pe atunci la peste 1.000.000 iepuri în România. Cauza principal? a acestei relativ u?oare involu?ii a efectivelor ?i recoltelor de iepure, a fost considerat?, la acea vreme, intensificarea chimiz?rii. Începuse s? se resimt? îns?, înc? de pe atunci, ?i efectul extinderii monoculturilor pe suprafe?e mari, toate acestea determinând un spor natural mai redus decât în urm? cu 10 ani. În perioada care a urmat, din anul 1979 pân? în anul 1990, recoltele de iepuri au sc?zut semnificativ, ajungând pân? la valori cuprinse între 3 – 8% din efectivul de prim?var?, care în acela?i interval de timp, a fost evaluat doar la l.000.000 - 1.200.000 de iepuri în ?ara noastr?. O concluzie similar? s-a putut trage ?i în privin?a sporului natural, extrem de redus pentru o specie atât de prolific? precum iepurele, calculat la numai 1% – 14% prin raportare la efectivul de prim?var?.
        În aceast? perioad?, în care braconajul ?i efectivele de d?un?tori ai speciei erau reduse la maxim, iar mecanizarea era înc? departe de nivelul actual, cauza principal? a sc?derii sporului natural, reliefat? ?i în procentul mai redus al exemplarelor juvenile vânate, a fost considerat? chimizarea agriculturii. Efectul imediat a fost omorârea direct? , în special al puilor, ?i inducerea sterilit??ii, la mul?i dintre reproduc?tori adul?i. S? nu uit?m c? în acea perioad? se utilizau înc?, pe scar? larg?, multe pesticide a c?ror folosire este acum interzis?. Se discuta îns? ?i despre efectul negativ al extinderii monoculturilor, înc? nu suficient de curate pe atunci, ca ?i despre extinderea culturilor tehnice, în dauna celorlalte, situa?ie care ar fi defavorizat rata de supravie?uire.
Deci, cel pu?in pân? în anul 1990, cauzele involu?iei prezentate, cu recolte ?i sporuri naturale surprinz?tor de reduse, trebuie c?utate în modernizarea agriculturii socialiste, în special în chimizarea cu substan?e agresive pentru iepuri ?i extinderea monoculturilor intensive.
          Dup? bulversarea agriculturii, ce a urmat anului 1990, ?i dup? revenirea la o agricultur? de subzisten?? pe suprafe?e mici, precum ?i dup? l?sarea unor suprafe?e întinse de teren arabil în stare de pârloag?, efectivele de iepuri ar fi trebuit s? creasc? vizibil ?i, totodat? ?i cotele de recolte anuale, ambele ca efect al unor sporuri naturale mai ridicate în noile condi?ii. Este adev?rat c? aceste cote de recolt? au crescut, pân? la o medie de 7%–10% raportate la efective de prim?var? de 1.050.000 - 1.150.000 iepuri, dar nu au crescut în m?sura în care ne-am a?teptat, similar? de exemplu cre?terii din perioada 1960 - 1968. Explica?ia const? într-un spor natural mai mic în perioada 1990 - 1999 fa?? de perioada 1960 - 1968, la o densitate medie a popula?iei de iepuri, aproximativ egal?. Care ar fi totu?i explica?ia acestei situa?ii? Ce a intervenit acum, fa?? de atunci, în defavoarea iepurelui ?i a sporului s?u natural?
În primul rând a intervenit braconajul, în special cu arme, ogari ?i la?uri, cel de noapte la far, cu arma ?i cu ogari, tinzând s? devin? „sport de mase”. Apoi o evident? del?sare în privin?a ?inerii sub control a pr?d?torilor speciei, în primul rând a câinilor hoinari, vulpilor ?i ?acalilor, precum ?i a unor p?s?ri de prad?, ultimele interzise a fi vânate.
         În continuare, l?sarea terenurilor pârloag? pe suprafe?e din ce în ce mai întinse, a determinat o sc?dere evident? a bonit??ii terenurilor pentru iepuri ?i a favorizat, în plus, extinderea p??unatului cu oi, înso?ite de câini, pe suprafe?e din care iepurele a trebuit s? se retrag? sau s? dispar?. Men?ion?m c? prezen?a pârloagelor într-un procent rezonabil apreciat în urma cercet?rilor efectuate în unele ??ri vestice (Fran?a, Germania, Elve?ia etc.), la o valoare maxim? de 2 – 3 % din suprafa?a terenului), ar fi fost benefic? diversific?rii peisajului prielnic iepurelui dar, a?a cum am men?ionat mai sus, a devenit direct d?un?toare când s-a aflat în exces ?i a devenit areal de p??unat permanent, iarna ?i vara cu ovine.
Extinderea p??unatului pe miri?ti ?i arderea acestora au contribuit în acela?i sens ?i au avut partea lor de influen?? la reducerea efectului pozitiv pentru iepure pe care-l putea avea revenirea la agricultura tradi?ional?, pe suprafe?e mici, într-o mozaicitate extraordinar?.
Din anul 2000 pân? în anul 2009, agricultura subven?ionat? a început s?-?i revin? treptat – treptat, pe suprafe?e tot mai întinse. De aceast? dat? avem de-a face cu o agricultur? modern?, mult mai eficient?, care implic? o chimizare mai eficient?, practicat? de foarte multe ori cu substan?e absolut necunoscute în privin?a efectului nociv asupra animalelor cu sânge cald, ?i o mecanizare accentuat?, practicat? cu utilaje puternice, cu raza larg? de lucru ?i cu vitez? mare de deplasare, utilizate adeseori în baterie ?i în centripet. Terenurile 5
pârloag? au fost p??unate în continuare, în general cu turme de oi înso?ite de câini, iar dezinteresul pentru reducerea num?rului de d?un?tori ai iepurelui, în primul rând al câinilor hoinari, s-a manifestat din ce în ce mai descurajant. La toate acestea s-a ad?ugat braconajul, iar cel mai periculos a devenit cel de noapte, cu arme ?i ogari.
         Din considerente cunoscute, impuse de administrator, efectivele de iepuri au început s? fie supraestimate, for?ându-se indirect cote de recolt? exagerat de mari, realizate în multe cazuri doar pe hârtie. Astfel, voit sau prin indiferen??, nu au fost cercetate ?i îndep?rtate aceste cauze reale ale reducerii sporului natural real, urm?rindu-se doar ob?inerea efectului material imediat, reprezentat de acele cote de recolt? “artificializate”.
În continuare, suntem nevoi?i s? ne oprim cu analiza, deoarece pentru perioada 2010-2013 nu mai avem date oficiale la dispozi?ie, cunoscute fiind doar la nivelul autorit??ii publice centrale care r?spunde de silvicultur?, autoritate obligat? îns? prin lege s? le publice anual, dar care nu respect? legea din acest punct de vedere.
Sistematizarea cauzelor involu?iei efectivelor ?i recoltelor
Involu?ia efectivelor de iepuri nu s-a constatat doar în România ?i doar în zonele cu agricultur? modern?. Este o involu?ie ce pare s? se generalizeze acum la nivelul Europei, extins? ?i în afara zonelor cu agricultur? intensiv?. Iar cauzele acestei situa?ii sunt multiple, cu influen?a local? diferit?, de?i se b?nuie?te o cauz? principal?, cunoscut? sau înc? necunoscut?, care a determinat involu?ia generalizat? la care ne referim.
         Pentru a putea în?elege cauzele declinului popula?ional ?i a trece la m?suri eficiente pentru stoparea acestui declin ?i revenirea la o stare normal? de conservare a efectivelor de iepure, apare necesar? o grupare a cauzelor cunoscute mai întâi ?i o explicitare inteligibil? a efectelor lor asupra speciei. Iar pentru a sublinia partea de contribu?ie nefast? a fiec?ruia la pr?bu?irea efectivelor de iepure, se impune o prezentare a lor în ordinea în care le consider?m r?spunz?toare de situa?ia actual? din zona de câmpie ?i coline, în care vie?uiesc cele mai importante efective de iepure.
Desigur c? ac?iunea fiec?rei categorii de factori cu influen?? negativ? (cauze) nu trebuie judecat? doar separat, în condi?iile în care aceasta se poten?eaz? reciproc, ci prezentat? concis ac?iunea independent?, precum ?i ac?iunea sinergic? cu celelalte care poate dep??i astfel pragul unui anumit punct critic ?i trece sub amenin?are specia.
Reducerea suprafe?elor apte pentru cre?terea progeniturii.
         Este o realitate pu?in observat? ?i discutat? în România. Extinderea monoculturilor, tot mai „curate” în ultima perioad?, precum ?i a p??unilor, supraînc?rcate în special cu ovine, în dauna agriculturii tradi?ionale ?i a fâne?elor naturale, constituie un prim motiv de reducere a suprafe?elor în care puii de iepure pot g?si complexul de plante nutritive din flora spontan? necesar supravie?uirii lor. La aceste cauze se adaug? ?i extinderea localit??ilor, livezilor împrejmuite, dispari?ia haturilor, distrugerea lizierelor, a vegeta?iei canalelor etc.
         Iepurele, având o raz? mic? de activitate (de 1-3 km vara), nu mai g?se?te condi?ii bune de cre?tere a progeniturii, decât la limita (limitrof) monoculturilor ?i p?durilor ori lâng? drumurile însorite dintre acestea. De aceea, în timpul verii, pe astfel de drumuri se v?d o mul?ime de iepuri, de toate vârstele, l?sând impresia fals? de revenire la o stare normal? în privin?a efectivelor. În realitate, doar în aceste zone iepurele g?se?te condi?ii normale de hr?nire, motiv pentru care se produc aglomer?rile temporare prezentate. Astfel de aglomer?ri de iepuri au fost observate ?i se produc de exemplu, ?i în lucernierele sau fâne?ele naturale dintre monoculturi, ?i în gr?dinile dintre sate ?i p??uni etc.
În interiorul monoculturilor ?i pe suprafe?ele de teren intens p??unate exist? un deficit neb?nuit de hran? adecvat? puilor de iepure (sorturi diverse de plante din flora spontan?), care determin? o debilitate exagerat? a acestora ?i, ulterior, o mortalitate exagerat de mare a puilor 6
?i exemplarelor juvenile. Fiindc? puii ?i juvenilii de iepure nu se pot hr?ni doar cu grâu, porumb, cereale, rapi?? ?i alte plante cultivate în sistem de monocultur? curat?. Ei au nevoie, pentru hr?nire ?i supravie?uire, de o mare diversitate de plante din flora spontan?, care nu pot fi g?site în monoculturile curate (ierbicizate) ?i pe p??unile intens folosite.
În plus, concentr?rile limitrofe monoculturilor, ?i uneori p??unilor care nu asigur? nici ad?post adecvat, favorizeaz? pr?darea iepurelui, îmboln?virea lui ?i braconajul.
       La aceast? concluzie, a penuriei de hran? adecvat? puilor ?i juvenililor de iepure în perioada de var?, au ajuns mul?i cercet?tori ai fenomenului din Europa, care sus?in c? înfometarea din timpul verii determin? o mortalitate neb?nuit de mare în rândul progeniturii de iepure ?i ar fi cauza principal? a involu?iei efectivelor speciei. Iar noi nu avem nici un motiv s?-i contrazicem. Penuria de hran? în timpul verii poate fi într-adev?r o cauz? principal?, invocat? în premier? pentru ?ara noastr?, dar credibil? ca urmare fireasc? a interesului proprietarilor sau arenda?ilor de terenuri agricole pentru o folosire de baz? cât mai eficient? a acestora, dup? exemplul din alte ??ri cu agricultur? profitabil? din Europa.
În condi?iile ar?tate, a ne raporta la bonitatea, efectivele optime ?i sporurile naturale calculate cu peste 20 de ani în urm?, constituie o gre?eal? enorm?, cu repercusiuni grave, de favoriza indirect? a pr?bu?irii efectivelor de iepuri, prin intermediul cotelor de recolt? ira?ional stabilite.
        Fragmentarea habitatelor ?i efectele directe ?i indirecte ale fragment?rii.
       Acest aspect al fragment?rii habitatelor, constituie o realitate obiectiv?, determinat? de evolu?ia societ??ii umane, care nu poate fi împiedicat? ?i nici nu trebuie gândit în acest sens, dar ale c?rei efecte asupra popula?iei de iepuri este strict necesar s? fie cunoscute, pentru a putea în?elege cum se poate influen?a evolu?ia speciei. Sintetizând, observ?m extinderea accelerat? a a?ez?rilor omene?ti, urbane ?i rurale, fie concentrate ori numai difuze în suprafe?ele constituente ale habitatului obi?nuit al iepurelui. Cel mai evident exemplu, este cel al construc?iilor de diverse utilit??i, mai ales comerciale, industriale ori de variate folosin?e în suprafe?e împrejmuite, multe dintre ele dispuse în ?iruri continue pe distan?e de mul?i kilometri, de o parte ?i alta a unor drumuri ?i autostr?zi nou create. Pe lâng? scoaterea direct? a unor mari suprafe?e din habitatul iepurelui, în jurul acestora apare o zon? perturbatoare, datorit? zgomotelor inerente activit??ii umane, zon? în care prezen?a iepurelui este exclus?. Un alt efect al acestei fragment?ri a habitatului, este reducerea posibilit??ilor de deplasare a iepurelui ?i izolarea unor nuclee popula?ionale, care nu î?i mai pot desf??ura ciclul biologic normal ?i care prezentând efective prea restrânse, nu se mai pot men?ine durabil în impactul hazardului demografic. Astfel, aceste nuclee în real pericol de consangvinizare, prin involu?ia lor, pot fragiliza continuu o popula?ie r?spândit? pe o zon? mai ampl?, pân? la aducerea în pragul extinc?iei.
            Concluzia este deci, c? aceste nuclee popula?ionale sunt primele ?i cele mai expuse unor factori de influen?? negativ? (activitate uman?, inclusiv în agricultur?, pesimus trofic, d?un?tori, braconaj etc.).
Dar aceast? fragmentare a habitatului mai are un efect indirect cel pu?in la fel de d?un?tor. Dac? nu se are în vedere sc?derea din totalul suprafe?ei unui fond cinegetic,a suprafe?elor devenite neproductive din motivele enumerate mai înainte, la raportarea datelor privind evaluarea de prim?var? a efectivelor pe suprafa?a întregului fond, se face un calcul eronat, care include ?i aceste suprafe?ele devenite neproductive, ob?inându-se un efectiv exagerat, cu mult mai mare decât cel real, ?i în concluzie se ob?ine o cot? de recolt? mai mare, cu afectarea direct? ?i progresiv? a acelui “stoc de reproduc?ie” care s? asigure efectivul anului viitor. Odat? înregistrat incorect un astfel un efectiv nereal, în prim?vara urm?toare administratorul fondului va proceda la fel, chiar dac? efectivul evaluat va fi mai mic decât cel de anul trecut, fiindc? nu va dori s?-l fac? cunoscut de teama rezilierii f?r? vin? a contractului de gestionare. Din acest motiv îl va potrivi astfel încât s? par? în cel mai 7
r?u caz sta?ionar ?i astfel s? ob?in? cel pu?in o cot? de recolt? egal? cu cea a anului trecut. Perpetuându-se aceast? practic? câ?iva ani, va avea efectul sigur al sc?derilor dramatice a efectivelor de iepuri. Cele prezentate aci, sunt cauze oculte dar sigure, ale unei sc?deri accelerate ?i aparent necunoscute a popula?iei de iepuri de la noi. 


   Chimizarea agriculturii


     Chiar dac? în materie de fertilizare a solului ?i de combatere a d?un?torilor culturilor agricole s-au stabilit restric?ii clare, privind la folosirea unor substan?e sau combina?ii de substan?e periculoase pentru s?n?tatea omului ?i a animalelor cu sânge cald, toate celelalte substan?e (active) r?mase în uz, reprezint? f?r? excep?ie, totu?i un oarecare risc în acest sens. Începând cu banalul azotat, folosit neîngr?dit pentru fertilizarea solurilor.
Denumirile comerciale sub care se procur? anumite pesticide ?i instruc?iunile de folosire condi?ionat? a celor mai multe dintre ele ne trezesc suspiciunea c? totu?i sunt, într-o m?sur? mai mic? sau mai mare, d?un?toare s?n?t??ii. Mai ales cele care au înscrise pe ambalaje, aten?ion?ri privind posibile intoxic?ri, afectarea reproductivit??ii etc.
     Mortalit??ile frecvente constatate la iepuri prim?vara, odat? cu consumul ultimilor rezerve de gr?simi din organism, ?i rezultatul unor analize toxicologice, f?cute pe astfel de cadavre proaspete, reliefeaz? o anumit? mortalitate a iepurilor din toate categoriile de vârst?, datorat? intoxic?rilor. Mortalitatea direct? a puilor de iepure, ca urmare a stropirii cu diverse solu?ii folosite în combaterea d?un?torilor culturilor agricole sau a inger?rii plantelor otr?vite, într-o perioad? în care cadavrele se altereaz? imediat sub influen?a c?ldurii, este doar b?nuit?, fiind mai greu de pus în eviden?? ?i demonstrat.
R?mâne îns? în discu?ie, afectarea capacit??ii de reproduc?ie a iepurilor, ca urmare a instal?rii sterilit??ii la exemplarele reproductive, asupra c?reia suntem avertiza?i prin înscrierile de pe ambalajele unor pesticide comercializate.
Pesticidele ac?ioneaz? deci, asupra supravie?uirii iepurelui, atât direct cât ?i indirect, în general insiduu în timp, aspecte îndeob?te cunoscute. Pesticidele mai ac?ioneaz? îns? într-un fel trecut cu vederea, în special erbicidele, prin distrugerea flotei spontane, baz? trofic? indispensabil? pentru progenitur?. În plus, exemplarele afectate direct sau indirect din cauza inger?rii substan?elor chimice aflate în discu?ie, atrag pr?d?torii, sporind pr?darea ?i favorizând, cel pu?in pentru moment, înmul?irea pr?d?torilor.
         Iat? a?adar cu, chimizarea poate poten?a, indirect, pr?darea.
Mecanizarea agriculturii
Folosirea din ce în ce mai intens?, pe suprafe?e din ce în ce mai extinse, a utilajelor agricole performante, cu l??ime ?i viteze de deplasare mari, las? din ce mai pu?ine ?anse de supravie?uire puilor de iepure, în perioada ar?turilor ?i discuirilor, în special a celor târzii de prim?var?, a îns?mân??rii, pr??itului, cositului ?i recolt?rii altor produse agricole.
      La performan?a utilajelor din zilele noastre trebuie s? mai ad?ug?m, de asemenea în sens distructiv pentru progenitura de iepure, obiceiul de a executa centripet lucr?rile agricole, începând de la margine spre centru, ?i, contrar legii, f?r? „greble” laterale sau alte instala?ii, inclusiv cu ultrasunete, pentru sperierea ?i îndep?rtarea faunei cinegetice din zonele urm?toare de lucru.
Îns??i distrugerea haturilor ?i vegeta?iei spontane, de la capetele imenselor tarlale de sute de ha, motivat? ca fiind necesar? pentru a permite întoarcerea ?i manevrarea utilajelor, li se datoreaz? acestei cauze.
     Cauza, care la rândul ei, poten?eaz? efectul lipsei de hran? ?i ad?post al iepurelui.
Cre?terea pr?d?rii
Este real? ?i determinat? de cre?terea de necontestat a num?rului de pr?d?tori naturali ai speciei, începând cu câinele hoinar sau s?lb?ticit, care a devenit o prezen?? obi?nuit? în 8
fondurile cinegetice, continuând cu ?acalul, vulpea ?i pisica s?lbatic?, ale c?ror efective par a fi sc?pate de sub control, ?i terminând cu dihorul ?i jderii, care au p?r?sit localit??ile ?i, respectiv, au coborât din zona de munte ?i dealuri înalte pân? în Lunca Dun?rii ?i chiar pe malul m?rii. Nu trebuie omi?i din discu?ie nici ulii, care sunt re?inu?i în timpul pasajului de iarn? în România, de multitudinea ?oarecilor g?si?i pe unele terenuri agricol ?i nu numai. Astfel, s-a constatat adesea c? acele “contingente” de ulii ?orecari (mai ales Buteo lagopus) sosi?i la noi c?tre sfâr?itul toamnei, î?i prelungesc ?ederea care se suprapune cu epoca de apari?ie a primei genera?ii de iepuri, mai ales în anii cu ierni mai u?oare care determin? o devansare a perioadei de reproducere a acestora. Efectul de pr?dare al acestor ?orecari deveni?i iepurari, poate fi dezastruos pentru popula?ia de iepuri dintr-un teren oarecare, contribuind efectiv la anularea primei genera?ii ?i reducând mult sporul natural pe care se conteaz?. Acest efect profund d?un?tor, se poten?eaz? cu cel climatic, atunci când în perioada apari?iei primei genera?ii de pui se produc fie geruri mari, inunda?ii temporare pe mari suprafe?e de câmp în urma topirii bru?te a z?pezii, ploi reci ?i de durat? etc.
Nu în ultimul rând se impune a aduce în discu?ie otr?virea iepurilor, dar nu numai, a iepurilor cu otr?vuri folosite în terenul liber, f?r? respectarea instruc?iunilor tehnice, în scopul otr?virii ?oarecilor. Rezultatele unor analize toxicologice efectuate pe cadavre proaspete în jude?ele Covasna, Maramure?, Arad ?i Timi?oara au eviden?iat o mortalitate ridicat? a iepurilor care au consumat din momelile otr?vite aruncate la întâmplare pe terenurile agricole pentru combaterea ?oarecilor.
Nici ciorile grive, acum protejate, ?i nici corbii ?i p?s?rile pr?d?toare de noapte, interzise la vân?toare, în efective din ce în ce mai mari de când nu se mai utilizeaz? raticide pe scar? larg?, nu trebuie desconsiderate integral ?i scoase din discu?ie.
Pr?darea este favorizat? categoric de debilitatea puilor ?i juvenililor de iepure din cauza penuriei de hran?, de afectarea tuturor categoriilor de iepuri ca urmare a intoxic?rilor, de omorârea unor exemplare în timpul lucr?rilor agricole, de aglomer?rile de iepuri din zonele cu hran? din abunden??, dar ?i defavorizat? de sc?derea densit??ii speciei per total suprafa?? ocupat?. 


Recrudescen?a braconajului


       Mai ales a celui de noapte, practicat de vân?tori ?i nevân?tori, cu arme de foc sau cu aer comprimat, cu la?uri ?i alte tipuri de capcane, cu ogari ?i meti?i de ogari ?i, mai nou, cu p?s?ri de prad?. Am pune ogarul pe primul loc deoarece, în foarte multe jude?e din vestul, sudul, sud-estul ?i nord-vestul ??rii, braconajul iepurilor cu astfel de câini, mai ales noaptea la far, a devenit „sport popular”, acceptat tacit, ca s? nu exager?m afirmând c? este încurajat, de c?tre unii reprezentan?i ai autorit??ilor. Dac? pre?ul unui astfel de ogar „dresat" a ajuns la peste 1.500 - 2.000 Euro, iar cu un astfel de câine se pot prinde, mai ales la far, tot atâ?ia iepuri într-o noapte cât vâneaz? o grup? de vân?tori într-o zi, ne putem da seama de gravitatea ?i repercusiunile acestei metode de braconaj.
La?urile, tot mai frecvente ?i în tot mai multe locuri din ?ar?, armele cu aer comprimat de putere ce dep??e?te limitele legii, astfel de arme transformate în arme de foc de cal. 5.6 (cu percu?ie pe ram?), armele artizanale ?i alte arme de?inute f?r? drept, precum ?i o parte din armele de colec?ie ale colec?ionarilor–braconieri ?i chiar armele de vân?toare de?inute legal de vân?tori-braconieri, completeaz? gama de mijloace, dintre care multe noi, folosite pentru braconaj la iepuri.


Bolile 

 


      De?i densitatea iepurilor a sc?zut în majoritatea zonelor ??rii, f?când astfel mai pu?in probabil? vehicularea bolilor, pe fondul afect?rii s?n?t??ii ?i dizabilit??ii organismului, din cauza deficien?elor de hr?nire ?i agresiunii unor factori externi precum chimizarea, iepurii, în special cei tineri ?i b?trâni, au devenit mai receptivi la diverse contamin?ri cu agen?i 9
patogeni specifici. La diseminarea acestora contribuie în primul rând, concentr?rile temporare de iepuri din locurile favorabile de hr?nire ?i puzderia de pr?d?tori sc?pa?i de sub control în privin?a efectivelor.
În ultimii ani, urmare a analizelor toxicologice ?i epidemiologice efectuate pentru stabilirea cauzelor mortalit??ii iepurilor, au fost diagnosticate cazuri de bruceloz? în estul ??rii ?i septicemie hemoragic? în sudul ??rii, boli care determin? o mortalitate ridicat? la tineret.
     Din observa?iile mai pu?in profesionale ale vân?torilor rezult?, de asemenea în ultima perioad?, un procent mai ridicat de parazit?ri cu diver?i parazi?i interni, observabili cu ochiul liber – ca de exemplu dicrocelii (g?lbeaza), ?i cisticerci (tenie în stare larvar?), precum ?i cu parazi?i externi – c?pu?e ?i purici.
În concluzie, de?i nu se poate sus?ine c? frecven?a ?i intensitatea îmboln?virilor ar fi mai intense decât în trecut, bolile au ?i acum, partea lor de contribu?ie la diminuarea sporului natural al iepurelui de câmp ?i, implicit, la sc?derea efectivelor speciei. 


Alte cauze 


De?i de mai mic? importan??, sunt multe alte cauze care contribuie la afectarea efectivelor de iepure. De exemplu, lipsa de preocupare pentru hr?nirea complementar? a iepurelui în perioada cu z?pezi mai groase de 20-25 cm, când accesul la hrana verde îi este stânjenit sau împiedicat. Culturile agricole verzi peste iarn? existente pe suprafe?e întinse în prezent, ?i iernile relativ blânde, în ultima perioad?, ne face s? consider?m aproape inutil? interven?ia omului-vân?tor în acest sens. Totu?i, când stratul gros de z?pad? dep??e?te 20-30 cm ?i iepurele p?r?se?te câmpul concentrându-se în arborele limitrofe, se impune administrarea de hran? complementar? de calitate (lucern?, trifoi, ?tiule?i de porumb etc.), atât în p?dure, cât ?i pe întinderile din câmpul cultivat agricol. Lipsa de preocupare pentru hr?nirea complementar? a iepurelui în astfel de perioade ?i, mai ales, exercitarea vân?torii în p?dure, apreciat? ca lipsit? de orice urm? de etic? când z?pada dep??e?te 20 cm grosime, reprezint? alte cauze concrete ale afect?rii efectivelor. La fel ca ?i supraevaluarea efectivelor de prim?var?, de teama rezilierii contractelor de gestionare, ?i cotele de recolt? exagerat de mari, aprobate de administrator, cu efecte catastrofale atunci când se realizeaz? integral sau se revine, pentru realizarea acestora, cu vân?toarea de iepuri pe aceia?i por?iune de teren, în acela?i an.
      Autostr?zile, circula?ia auto mai intens? pe celelalte drumuri publice, ierbicizarea canalelor de desecare/iriga?ie, extinderea culturii plantelor tehnice în detrimentul cerealelor, sunt ?i ele cauze concrete, dar de mai mic? importan??, ale afect?rii efectivelor de iepuri.


Înc?lzirea climei 


     Din ansamblul cauzelor responsabile de sc?derea efectivelor de iepuri nu putem omite nici o posibil? influen?? nefavorabil? a înc?lzirii globale, cu ploi toren?iale ?i inunda?ii pe suprafe?e întinse prim?vara ?i la începutul verii, tot mai frecvente în ultimii ani, prin declan?area prea timpurie a împerecherii ?i mortalitate extrem de ridicat? determinat? direct sau indirect, a progeniturii n?scute prea devreme, înc? din lunile februarie-martie. Indirect, a?a dup? cum men?ionam mai înainte, prin favorizarea pr?d?rii distructive produs? de r?pitoarele cu pene ?i p?r.
F?r? preten?ia de a fi enumerat toate posibilele cauze ale pr?bu?irii efectivelor de iepure în România, considerate verosimile pentru explicare reducerii drastice a sporului natural al speciei (care a condus la aceast? situa?ie), trebuie s? recunoa?tem acum, c? se impun neîntârziat m?suri concrete, ra?ionale ?i urgente în scopul stop?rii involu?iei în discu?ie.
     Dar nici m?surile, asemenea cauzelor, nu sunt deloc simplu de stabilit pentru gestionari ?i administratori, motiv pentru care ne propunem s? le sistematiz?m ?i s? le prezent?m cât mai concis ?i inteligibil, pentru a fi în?elese ?i aplicate. Fiindc? a sosit momentul s? ne asum?m responsabilitatea ?i s? trecem, cu to?ii, de la vorbe la fapte. 


M?suri necesare stop?rii declinului ?i redres?rii efectivelor 


M?surile la care ne referim sunt cunoscute sau nu ?i ?in, a?a dup? cum anticipam, (fie) de posibilit??ile gestionarilor fondurilor cinegetice ?i ale vân?torilor,(fie) dar ?i de posibilit??ile autorit??ii publice centrale care r?spunde de silvicultur?, în calitate de administrator legal ?i responsabil al faunei cinegetice din partea statului.
Ce pot face prin urmare gestionarii faunei cinegetice, cu sprijinul nemijlocit al vân?torilor, ?i ce poate face administratorul fondului cinegetic na?ional?
Gestionarii fondurilor cinegetice ?i vân?torii pot lua o serie de m?suri concrete de ocrotire ?i îngrijire a popula?iilor locale de iepuri, precum ?i de ameliorare local? a condi?iilor acestora de habitat.
     Administratorul statului îns?, prin interven?ii la nivelul Guvernului României ?i/sau în?elegeri interministeriale, poate stimula interesul proprietarilor de terenuri agricole pentru protec?ia iepurelui sau îi poate for?a în acest sens, prin folosirea subven?iilor ca mijloc de ac?iune, dup? experien?a ?i exemplul reprezentan?ilor în domeniu din alte state europene.
Gestionarii fondurilor cinegetice ?i vân?torii pot lua, cu efect benefic pentru iepure, urm?toarele categorii de m?suri:
1. M?suri concrete ?i eficiente de combatere a braconajului, practicat cu arme de foc ?i alte tipuri de arme, cu la?uri ?i alte tipuri de capcane, cu ogari ?i meti?i de ogari, cu p?s?ri de prad? etc. O aten?ie aparte se impune a acorda colaboratorii, cu organismele statului, pentru combaterea braconajului de noapte la far, cu arme sau cu ogari ori meti?i ai acestora; Iar aplicarea unor prevederi legale, ar trebui s? descurajeze orice tenta?ie în acest sens.
2. M?suri eficiente de combatere a câinilor hoinari ?i de diminuare a efectivelor
3. de ?acali, vulpi jderi ?i dihori din fondurile cinegetice, au arma ?i, mai ales, cu capcane autorizate;
4. M?suri consecvente de impunere a reducerii num?rului de câini înso?itori la turmele de animale domestice, pân? la num?rul statuat prin lege în acest sens, precum ?i de dehelmitizare ?i vaccinare periodic? a acestora;
5. M?suri de evaluarea corect?, în pie?e de prob? echitabil alese, a efectivelor de iepure, pentru o dimensionare corect? a cotelor de recolt?, f?r? afectarea stocului minim de reproduc?ie;
6. Impunerea respect?rii întocmai a cutumei de a nu reveni cu vân?toare de iepuri pe aceia?i suprafa?? de teren, în cursul aceluia?i sezon de vân?toare;
7. Interzicerea vân?rii iepurilor în p?duri când stratul de z?pad? dep??e?te 20 cm ?i pe viscol puternic, când iepurii se concentreaz? la ad?postul acestora;
8. Interven?ia cu hran? complementar? de bun? calitate, în perioadele în care stratul de z?pad? de peste 20 cm stânjene?te sau împiedic? accesul iepurilor la culturile verzi;
9. Impunerea interdic?iei legale de ardere a miri?tilor, descoperirea operativ? ?i sanc?ionarea f?pta?ilor;
10. Impunerea interdic?iei legale de recoltare a produselor agricole f?r? echiparea utilajelor cu instala?ii de speriat vânatul în fâ?iile de teren ce urmeaz? a fi parcurse ?i sanc?ionarea consecvent? a contravenien?ilor;
11. Îmbun?t??irea condi?iilor de habitat din câmpul cultivat agricol, prin instalarea unor buchete de tufe pentru ros ?i ad?post – compuse din spar?ium, salb? moale, orice alt tip de arbust ros de iepure, m?ce?, p?ducel etc. – oriunde proprietarii terenurilor nefolosite
11 permit acest lucru (sub ?i lâng? stâlpii de curent, lâng? gurile ?evilor de iriga?ie, în ravene etc.;
12. Achizi?ionarea de terenuri slab productive ?i înfiin?area pe acestea a unor remize speciale pentru fauna cinegetic? prin culturi cu plante perene ?i arbu?ti de ros, care se pot recepa periodic, ?i cu arbu?ti produc?tori de fructe ?i semin?e ce cad iarna;
13. Administrarea de medicamente în hran?, în scopul dehelmintiz?rii iepurilor de câmp ?i al combaterii unor boli parazitare, în situa?ia confirm?rii acestora prin analize de specialitate. 14. Impunerea obligativit??ii unui control suplimentar al sporului anual net, prin
desf??urarea unei ac?iuni de evaluare a efectivelor de iepuri înainte des- chiderii sezonului de vân?toare. Astfel, planul de recolt? stabilit pentru anul în curs, va putea fi corelat cu efectivul real din teren. M?sura este cu atât mai necesar?, cu cât exist? supozi?ii c? în anul respectiv au fost înregistrate pierderi mai ales în efectivele primei genera?ii, care pot afecta serios sporul net al anului respectiv. Dealtfel, cercet?rile din str?in?tate ?i sus?inere, demne de încredere ale cercet?torilor, au demonstrat c?, în medie european?, doar unul din zece pui de iepuri ating vârsta de un an.
15. Impunerea obligativit??ii prelev?ri procentuale de probe biologice ?i instituirea unei eviden?e stricte a prelev?rilor efectua-te în fiecare zi de vân?toare ?i pentru fiecare fond cinegetic, în scopul urm?riri raportului între exemplarele juvenile ?i adulte extrase, precum ?i strângeri materialului biologic necesar, efectuarea unor analize toxicologice ?i sanitar veterinare de baz?, necesare stabilirii impactului intoxic?rilor ?i parazit?rii asupra dinamici efectivelor în raport cu planul de recolt? stabilit pentru anul în curs. Pe termen mediu ?i lung, aceste eviden?e, corelate ?i interpretate pentru fiecare fond cinegetic, pot constitui un mijloc sigur al evolu?iei efectivului de iepuri din terenul respectiv, iar în ansamblu, al evolu?iei întregii popula?ii de iepuri din ?ar?.
F?r? a avea preten?ia epuiz?rii m?surilor ce pot fi luate de gestionari ?i vân?tori pentru îmbun?t??irea condi?iilor de vie?uire a iepurilor, în sarcina acestora r?mâne ?i obliga?ia comun? cu a administratorului, men?ionat? mai sus de descoperire a cauzelor concrete ale mortalit??ii, prin examene toxicologice ?i epidemiologice efectuate pe cadavre ?i periodic pe viscerele iepurilor vâna?i. Foarte important? atât pentru gestionari cât ?i administratori, r?mâne de asemenea, urm?rirea raportului între categoriile de vârst? tineret (sub un an) ?i exemplare adulte (peste un an) în tablourilor de vân?toare, ca barometru al evolu?iei sau involu?iei efectivelor de iepuri.
Administratorul fondului cinegetic na?ional mai are îns? o obliga?ie legal? c?reia nu i-a acordat pân? acum nici o aten?ie, anume: combaterea braconajului ?i coordonarea luptei antibraconaj. Având în vedere c? în România braconajul constituie o cauz? important? a involu?iei efectivelor de iepure, trebuie impus? ie?irea reprezentan?ilor administratorului statului în domeniul cinegetic din starea trecut? ?i actual? de expectativ? ?i, împreun? cu gestionarii fondurilor cinegetice ?i cu alte organisme ale statului îndrituite legal s? constate ?i s? sanc?ioneze braconajul, s? treac? la conceperea unui program comun ?i coerent de lupt? antibraconaj ?i la aplicarea consecvent? a acestuia. Prevederile Legii 407/2006 actualizat?, ?i ale Legii 333/2003 actualizat?, îi oblig? în mod imperativ în acest sens ?i al constituirii unui corp specializat de paz? a faunei cinegetice la nivel na?ional.
De?i se sus?ine, în mod fatalist uneori, c? prin astfel de m?suri, precum cele enumerate, nu se poate stopa declinul popula?ional înregistrat în prezent la iepurele de câmp, suntem convin?i c? eficien?a acestor m?suri, luate în mod consecvent, nu vor întârzia s? se vad?. 12
      Având îns? în vedere cauza considerat? principal? a pr?bu?irii efectivelor de iepure în Europa, anume extinderea f?r? precedent a monoculturilor pe suprafe?e întinse uneori pe sute de ha, care determin? rate extrem de reduse de supravie?uire a progeniturii de iepure, precum ?i extinsele p??uni suprapopulate ?i prea intens exploatate, cu animale domestice, care sunt retrase din stabula?ie liber? doar în perioadele cu z?pad? groas?, obliga?ia solu?ion?rii acestei probleme, apreciat? ca cea mai important?, revine exclusiv administratorului fondului cinegetic na?ional. Aceasta, prin ini?ierea unor reglement?ri necesare la nivelul Guvernului ?i/sau al      

      Parlamentului României, poate stabili, eventual printr-un „Cod de bune practici agricole” existent în toate ??rile europene, obliga?ii concrete pentru proprietarii de terenuri agricole, în care s? se prevad? m?suri stimulative, pe baz? de subven?ii pentru cei ce iau m?suri de îmbun?t??ire a habitatelor faunei s?lbatice, inclusiv iepurelui prin agricultura practicat? ?i m?suri coercitive, prin t?ierea subven?iilor proprietarilor care nu respect? exigen?ele Codului de bune practici agricole, afectând astfel, prin agricultura practicat?, efectivele faunei s?lbatice, inclusiv a iepurelui ?i altor specii cinegetice.
Prin ambele categorii de m?suri stimulative sau coercitive, se poate realiza ?i dezideratul l?s?rii unor suprafe?e cu flor? spontan? la cap?tul tarlalelor, al amenaj?rii de perdele forestiere multifunc?ionale pe direc?ia vântului dominant, al r?mânerii unor culturi nerecoltate peste iarn? al constituirii unor culturi speciale de compensare ecologic?, al desemn?rii unor zone speciale de conservare a iepurelui, etc.
    Tot de la acest nivel, al administratorului fondului cinegetic na?ional, se poate impune, prin reglement?ri clare, obliga?ia concret? de echipare a tuturor utilajelor agricole cu dispozitive moderne de speriat fauna s?lbatic? din suprafa?a ce urmeaz? a fi pus? în lucru, de a ac?iona doar centrifug cu astfel de utilaje agricole, de a utiliza în agricultur? doar pesticidele pu?in riscante pentru animalele cu sânge cald, de a limita suprafa?a monoculturilor etc.
?i tot de la nivelul administratorului s-ar putea verifica periodic respectarea legii ?i noilor reglement?ri sugerate, dup? eventuala lor promovare, precum ?i aplicarea de sanc?iuni aspre pentru înc?lcarea acestora.
Nu în ultimul rând, acordarea subven?iilor agricole ar trebui condi?ionat?, pân? la eventuala adoptare a unui Cod de bune practici agricole, de avizarea cererilor de subven?ii, de c?tre reprezentan?ii administratorului fondului cinegetic na?ional, în func?ie de tipul de agricultur? practicat?, cu sau f?r? luarea m?surilor elementare, impuse de lege, pentru protejarea faunei cinegetice (referitoare la arderea miri?tilor, folosirea unor pesticide riscante, utilizarea utilajelor f?r? instala?ii de speriere, dep??irea num?rului de câini etc.).
În concluzie, stoparea declinului efectivelor de iepuri, dar nu numai de iepuri, ?i ie?irea din starea de specie amenin?at? pe viitor, este posibil?, dar numai prin m?suri concrete de îmbun?t??ire a condi?iilor de habitat, ca rezultat al unei conlucr?ri efective ?i eficiente în acest scop, între gestionarii faunei cinegetice ?i administratorul fondului cinegetic na?ional.

 

 

sursa : www.agvps.ro

Ultima actualizare ĂŽn Luni, 17 Martie 2014 07:17